Pentru multă lume, Asia de Sud- Est este acel loc minunat pe care l-au văzut în poze, cu plaje superbe, vegetaţie luxuriantă, oameni zâmbitori şi preţuri rezonabile. Ok, fotografiile din Lonely Planet nu mint (în general), dar nu vei da dovadă de prea multă inteligenţă, dacă te-ai apuca să-ţi faci bagajele şi ai pleca pentru vreo 4-5 luni în Thailanda, Cambodgia sau Malayzia exclusiv pe baza acestor „informaţii”.

Un european, obişnuit doar cu stilul de viaţă şi libertăţile de la el de acasă, ar trebui să ştie câteva reguli de bază care îl vor feri de încurcături într-o ţară musulmană cum este Malaezia, una cu probleme politice mari cum este Thailanda sau o ţară extrem de săracă precum Filipine. Sau ar trebui să fi înţeles deja că insula ultraturistică Bali nu este deloc reprezentativă pentru toată Indonezia musulmană. Iar cel mai bine ştiu lucrurile astea oamenii care au petrecut deja suficient timp în această parte a lumii pentru a fi oarecum vaccinaţi la probleme.

Unul dintre ei este Ioan Dan Niculescu, fondatorul agenţiei de creaţie Argo Media şi creatorului brandului  „Sosul Iute de Doamne Fereşte”, care trăieşte o mare parte din an în Asia de Sud- Est. Despre el aţi auzit, poate, şi recent, fiind unul dintre cei care s-au ocupat de campania online a candidatului la prezidenţiale Klaus Iohannis, dar îl puteţi urmări şi pe blogul  imediatdureaza.blogspot.com. Ei bine, am stat de vorbă cu Ioan Dan despre partea nevăzută în pozele cu plaje minunate şi oameni zâmbitori şi despre regula „orei cinci”, cea care te fereşte de probleme oriunde pe planetă.

Ioan Dan Niculescu
Ioan Dan Niculescu
  • Când vine vorba de ţări musulmane precum Malaezia sau Indonezia care ar fi principalele 3 lucruri pe care NU trebuie să le faci pentru a nu încălca regulile religioase locale?

Un prieten din Ardeal îmi mărturisea odată că plăcerea lui ascunsă este să bea cu țăranii români, prin sate, în birturi comunale:

  • No, chiar e fain tare, că te duci acolo cu 100 de lei și îmbeți tot căminul cultural și apoi te iubește toată lumea!
  • Nu ți se pare un pic cam extrem hobby-ul ăsta? Nu cumva exact în birturi din astea se scriu știrile de la ora cinci? m-am panicat eu.
  • No, îmi răspunde omul senin, acum nu te duci și tu fix la cinci!

E un principiu universal valabil și da, este esențial să știi care sunt orele patru și șase. Cu siguranță, normele religioase, educația și toate celelalte aspecte ce derivă direct de aici își fac simțite efectele în viața de zi cu zi. Dar nu sunt neapărat și primele pe care le-am luat vreodată în calcul.

Principalele trei lucruri pe care nu trebuie să le faci cred că sunt totuși unele ce țin atât de obiceiul locului, cât și de bunul tău simț. Sau de instinctul de supraviețuire.

  1. Nu deranja pe nimeni, dacă nu vrei să fii, la rândul tău, deranjat.
  2. Nu fă pe nimeni să se simtă prost sau inconfortabil la el acasă. Ești și rămâi un intrus sau, în cel mai bun caz, un musafir.
  3. Identifică și respectă tradițiile și obiceiurile locului. De fiecare dată când sunt în loc străin încerc să nu mă manifest, până ce nu voi fi observat minim două modele comportamentale în jurul meu. O atitudine a majorității și o alta împărtășită de mai puțini. Și aleg în funcție de conjunctură.

Bineînțeles că există și norme specifice, dictate direct de cutuma religioasă. Spre exemplu, în Malaysia trebuie să te îmbraci mereu decent și e bine să eviți interacțiunea directă cu sexul opus, dar e considerat mult mai grav să oferi obiecte cu mâna stângă, aspect ce tradițional nu ține direct de religie.

Bali
Templu hindus, Bali
  • Ai avut parte de întâmplări neplăcute cu autorităţile religioase?

Slavă tuturor Domnilor, nu am avut. Sunt, ca orice cetățean integru, mult mai deranjat de atitudinea acestor autorități în țara în care eu plătesc impozite și ele se laudă apoi cu “talentul în afaceri” pe banii mei. Am fi cu toții mai talentați dacă, în loc să dăm, am primi.

Autoritățile religioase au, în general, puțin și previzibil de-a face cu turiștii. Da, nu e ok să vizitezi un templu în costum de baie. Și, din păcate, călugării încă au deseori treabă cu întreruptul ședințelor de selfies provocatoare ale rusoaicelor care-și etalează nurii din poziție de lotus în proximitatea celor sfinte, în subite transe mistice. E ciudat, nu țin minte să fi văzut selfies incendiare şi cu moaștele ortodoxe. Să vedem acolo care-i mai dezbrăcat. Dar cred că este dreptul călugărilor să le fugărească pe modele mai încolo. O prietenă însă a fost ridicată de poliție de pe stradă în Singapore sub suspiciunea de prostituție. Nu-și făcea selfies, nu era provocatoare, dar era și blondă și singură. Asta mi s-a părut mai puțin ok.

  • Dar cu autorităţile, în general?

Nu am căutat nod în papură autorităților și nici ele mie. Știm, ambele părți când e ora cinci despre care vorbeam mai devreme. Nu treci pe roșu aici, nu treci pe verde dincolo, nu sari din viză și nu te cerți pe stradă. Am totuși mulți prieteni, expați în general, care nu se pot lăuda cu aceeași performanță. Uneori, un sistem corupt se poate dovedi mai agil și mai puțin tolerant. Și se face mereu o diferențiere și de facto dar și de jure între turistul venit la cheltuit și expatul venit la câștigat. Primul are mai mulți bani decât timp, la celălalt e invers.

Ao Nang, Thailanda
Ao Nang, Thailanda
  • Ce crezi că gândesc în realitate majoritatea localnicilor musulmani despre expaţii şi turiştii occidentali?

Până la religie, cred putem vorbi întâi de realitățile istorice. Nu putem lua în ușor faptul că vorbim despre foste colonii. Predecesorii localnicilor au câștigat know-how, dar au pierdut mândrie în favoarea omului alb. Se simte în croissant, dar se simte și în priviri. Aș mai face o oprire și la realitățile economice, convingerile mai trec și prin stomac. Și aici e clar că, dincolo de orice alte norme, şmecherul din Bentley va fi arogant cu backpacker-ul și băiatul de la poartă serviabil cu expatul care lucrează la firma de brokeraj.

Ajungând și la relația cu turiștii, aceștia sunt în marea lor majoritate într-o coadă a lanțului trofic. Și pe bună dreptate, mulți dintre ei nu par să realizeze că băștinașul cu care interacționează a mai văzut un milion ca ei. Ori ei văd băștinași pentru prima dată. E clar cine are mereu de câștigat și asta generează o atitudine.

“Stupid foreigners” s-a manifestat sincer o dată un prieten localnic, la prima vedere a unui plan de evacuare pe ușa camerei mele de hotel  “you need a map to find the elevator!”  Am râs împreună, dar, dincolo de glumă, prezumția de la care se pornește asta este.

Bomboană pe hummus, și în Malaysia și în Indonesia rămâne însă atitudinea bărbaților față de turistele albe, chestiile alea de după sâni. Și de sub păr. Ca femeie, dacă nu te dai jos nici din Bentley și nici din birou, ai toate șansele să încerci senzații tari pe anumite străzi, chiar dacă ești însoțită. De la bărbații care se vor opri literalmente la doi metri de tine (cu soție și copiii din dotare, în șir indian) și-ți vor fixa în grup decolteul interminabile secunde și până la băieții care zbiară după tine pe stradă că, pentru o sută de dolari, și-ar face o pomană cu tine la noapte. Reține, conform ofertei, tu dai suta. Și da, la ora cinci se mai întâmplă și viol. Locurile retrase și satele izolate nu sunt neapărat zone de promenadă pentru o femeie singură. Vezi că domnul și familia sa încă nu au terminat de holbat.

Maya Bay, Thailanda
Maya Bay, Thailanda
  • Cum crezi că afectează atentatul din Bangkok ( n.r.- pe 17 august) viaţa occidentalilor din Thailanda?

Cred că, din punctul ăsta de vedere, occidentalii se împart în două. În primul rând, cei din Bangkok au mai văzut lucruri similare și se tem de război civil. Capitala Thailandei este fie extrem de apatică, fie de-a dreptul fanatică vizavi de politică. Și există o anumită ciclicitate în atitudinea asta. O altă categorie de expați sunt cei ce au ales să trăiască în zone mai retrase ale Thailandei, spre exemplu în insule. Aceștia privesc mai relaxat tot contextul, insulele sunt lumi ușor paralele, care funționează după sisteme proprii.

  • Cum au resimţit occidentalii care trăiesc în Thailanda preluarea puterii de către junta militară în 2014? S-a schimbat ceva pentru ei? Reguli mai stricte de şedere în ţară etc.

Personal, am avut șansa să fiu în Bangkok în acele trei zile. Erau însă ultimele noastre zile de stat în Thailanda, așa că nu am putut trăi live primele momente de după, cele mai intense. Oricum, sunt sigur că și aici se aplică categorisirea de mai sus. Dar în ambele cazuri situația nu este în fapt mult diferită față de anul trecut. În ochii cuiva care a lipsit 8 luni din zonă, pot spune că se simt și măsurile mai stricte de care vorbeai, dar și revigorarea monedei naționale.

  • Care dintre ţările pe care le-ai vizitat în Asia de Sud-Est sunt cele mai ok pentru occidentali? Din punct de vedere al libertăţilor, stilului de viaţă, preţuri etc.

Este ca într-o relație, poți măsura chimiile nu neapărat în cât de mult primești, ci în cât de multe ești dispus să tolerezi la schimb. Fiecare își are plusurile și minusurile ei, si de la fiecare vei învăța câte ceva. Până să fi trăit în Thailanda, credeam că România este o țară coruptă. Până să fi văzut Cambodia, spuneam că la noi lumea e săracă. Am crezut că se fură în România, m-a lecuit Vietnamul. Malaysia mi-a arătat că românii sunt oameni cu bun simț. Și așa mai departe. Depinde așadar de scopul și durata vizitei și de sistemul în care fiecare dintre noi dă mai bine randament. Pentru că din toate locurile în care am fost am mai înțeles ceva: România ne-a vaccinat și învățat suficient de multe, de speriat ne sperie puține. Dar pe asta aveam să o realizez abia văzând americani aterizați în Mexic.

  • Care ar fi un top 3 al ţărilor de evitat de către occidentali? De ce?

Teoretic, în deplină siguranță nu ești nicăieri. Avem tendința să credem că cel mai la adăpost suntem la noi acasă, deși bunicii noștri au trecut prin două războaie și refugii. Evenimentele din Tunisia demonstrează că nici la all-inclusive nu ești în siguranță. Vreau să spun că un coif pe cap nu îți va apăra fundul.

Regula „orei cinci” consider că se aplică și aici. Clar, e bine de evitat orice țară în perioadele ei evident tulburi.

Pentru zonele mai gri, ne avem internetul la dispoziție și e bine să îl folosești la propriu. Să profiți de multitudinea de surse și păreri. Am găsit mereu informație mult mai valoroasă pe social media, forumuri sau bloguri decat într-un ghid Lonely Planet, scris de doi oameni și 99 de beri gratis. Exact la fel cum nu e indicat să te încrezi în titluri bombastice din presă, atunci când vrei să hotărăști tu pentru tine.

Alegerea destinaţiilor de evitat ramâne, dincolo de asta, o chestiune personală. Trebuie doar să fii sigur că orice aspect pozitiv presupune un preț de plătit.

Personal, aș evita în primul rând vacanțele all-inclusive, indiferent de țară, contravin ideii de călatorie.

Trebuie să te deprinzi cu gândul că nu ești niciodată mai deștept decât alții, mai ales atunci când nu ești la tine acasă. Este un lucru pe care occidentalii, în mândria națională sau în euforia descoperirii, uneori tind să îl uite, atunci când se trezesc în mijlocul unei lumi atât de diferite. Religia locului dictează mult, într-adevăr, dacă ar fi să generalizez aș spune ca popoarele hinduse sunt prietenos-active, cele budhiste prietenos-pasive, creștinii indiferent-pasivi și musulmanii indiferent-activi în relația cu vizitatorii.

Asta înseamnă că zâmbetul universal afișat este o formă de politețe, nu s-a îndrăgostit nimeni subit de tine.

Femeile care te sorb din priviri este foarte posibil să-și exercite cea mai veche profesie și, deși or fi ele multe în Thailanda, nu e ok să încerci aceeași rutina și cu recepționera, camerista și așa mai departe.

Se spune că în partea asta de lume nimeni nu se aşteaptă la bacșiș. Nu te aștepta însă nici tu să te țină minte cineva de frumos ce ești.

Relațiile bune se construiesc pe reciprocitate. Ţine minte că ești privit ca un walking ATM de o mare parte a populației, nu te lăsa fraierit, dar profită de puținele lucruri cu adevărat importante pe care ți le poți cumpăra cu bani pe lumea asta. Amintirile, spre exemplu.

Suferința, sărăcia sau durerea le percepem toți la fel, chiar dacă ne manifestăm diferit. La fel și bucuria, generozitatea și bunul simț.

Nu te minuna de absența mini-barului în camera pe care ai negociat-o de la 15 la 13 dolari. Nici de prezența șarpelui în bungalow-ul izolat în mijlocul junglei.

No parking înseamnă nu parca.

  • Mulţumesc.

Iți mulțumesc și eu și felicitări pentru susținuta activitate, știu că nu e atât de simplu precum pare, dar oameni ca tine inspiră călători ca noi și asta înseamnă enorm!

Ioan Dan Niculescu

 

 

Previous post

Turism murdar. Din cauza crizei, mulţi greci se implică în traficul de antichităţi

Next post

Reţeta zilei. Cum se face Curry masala cu legume

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.