Dacă ești pasionat de călătorii, una dintre cele mai tari chestii pe care poți să le faci în viața asta este să muncești voluntar în țările sărace. Asta ne dau de înțeles știrile despre vedetele din toată lumea care își iau vacanță 2-3 săptămâni și se duc să îngrijească copiii orfani din Cambodgia sau se apucă să construiască case pentru săracii din Africa. Și nu e vorba aici numai despre celebrități. Articole de genul ”tot mai mulți tineri pleacă să muncească voluntari în…” circulă de ceva vreme și pe la noi, mai ales când au loc catastrofe naturale de genul celei de anul trecut din Nepal, și sunt prezentate drept dovezi irefutabile că România a luat-o pe drumul cel bun al țărilor civilizate.

Mărturisesc că am avut întotdeauna o mică problemă cu genul asta de voluntariat. Nu că nu aș fi fost impresionat de suferința unor oameni de la mii de kilometri depărtare. Sau că nu cred în nevoia exemplului personal dat de oameni celebri, exemplu care, uneori, poate mișca lucruri mai bine decât o pot face demersurile politice ale unei țări.

Ce nu am înțeles însă eu niciodată e cum poate ajuta efectiv un cântăreț la refacerea unei case distruse de cutremur. Sau cum poate o vedetă de televiziune îngriji competent un copil bolnav de SIDA. Sau cum poate îmbunătăți, pe termen lung, un student occidental plin de entuziasm , stilul de viață al unei comunități de pe malul Oceanului Indian care, în afară de peștele din apă, nu are nici o altă resursă la dispoziție.

Copii din Kenya
Copii din Kenya

Un alt motiv de nedumerire este că am călătorit și eu printr-o grămadă de locuri sărace din lumea asta, unde oamenii chiar aveau mare nevoie de ajutor. Dar sigur nu ar fi avut ce să facă cu cele două brațe de muncă ale unui ziarist cu ochelari, oricât de bine intenționat ar fi fost acesta. În satul Pwanimchangani din Zanzibar, spre exemplu, venitul lunar pe cap de locuitor este de 3 dolari, dar localnicii nu m-au întrebat altceva decât dacă pot să-i pun în legătură cu firme din Europa care ar putea dona niște calculatoare la mâna a doua pentru școala din sat. Desigur, ar fi fost bucuroși și pentru o donație în bani cu care să cumpere calculatoarele de care aveau nevoie. În Cambodgia este o întreagă campanie națională pentru reconectarea copiilor la familiile lor și la educația primită acasă (din acest motiv, organizațiile internaționale serioase recomandă să nu le dai de pomană copiilor cerșetori de pe stradă pentru a nu le stimula independența financiară față de părinți), dar în presa occidentală citești o mulțime de știri despre orfelinatele cambodgiene care trebuie ajutate. Eventual, să mergem cu toții acolo și să avem grijă de copiii cambodgienilor.

În mod cert, genul acesta de voluntariat este supraestimat. De fapt, rolul său benefic pentru comunitățile respective este supraestimat. Pentru călător poate fi experiență interesantă. Dar atât.

Există și parodii despre așa-zișii salvatori occidentali care merg în țările sărace și le rezolvă problemele. Una dintre cele mai reușite este cea de mai jos.

 

Lăsând însă gluma la o parte, am citit recent un articol foarte interesant pe IndependentTraveler.com care arată că, în multe situații, voluntariatul mai mult încurcă decât ajută.

Site-ul îl citează pe Josh Powell, director la asociația nonprofit Development Gateway, care spune că voluntarii specializați într-un anumit domeniu au cel mai mare impact asupra comunității pe care vor să o ajute. ”Cele mai multe dintre grupurile eficiente de voluntari pe care le cunosc sunt formate din indivizi cu profesii care nu prea se întâlnesc în comunitățile locale respective cum ar fi ingineri, medici, informaticieni etc. E vorba de organizațiile specializate precum Doctori fără frontiere, Ingineri fără frontiere. Dacă ai astfel de calități, atunci înscrie-te în astfel de organizații. Dacă tot ce ai sunt doar bunele intenții, atunci cea mai bună contribuție pe care poți să o faci comunității locale o reprezintă banii pe care-i cheltuiești acolo”.

Copii din Zanzibar
Copii din Zanzibar

O părere similară are și Leila de Bruyne, fondatoarea unui program educațional în Kenya numit Flying Kites ”Dacă nu ești miliardar sau chirurg, atunci impactul tău asupra comunității unde mergi nu va fi semnificativ”.

Mai mult chiar, munca ta poate încurca lucrurile. Scriitorul și antreprenorul Pippa Biddle povestește astfel despre o întâmplare amuzantă din Tanzania: ”Misiunea noastră era să construim o bibliotecă pentru un orfelinat. Noi erau un grup de studenți și tineri cu educație, dar care nu stăpâneau tehnicile de construcție, astfel încât, în fiecare noapte, niște muncitori locali trebuiau să dea jos toate cărămizile așezate de noi și să refacă lucrarea, dar astfel încât noi să nu ne dăm seama de asta. Ar fi fost mult mai bine pentru economia locală dacă plăteam și angajam niște muncitori locali pentru această muncă”.

Și munca voluntară într-un orfelinat poate fi mult mai periculoasă decât ne dăm seama, mai scrie IndependentTraveler. Copii se atașează ușor de voluntari care apoi trebuie să plece producând mai multă suferință.

Mulți voluntari nu rămân într-o loc suficient timp să înțeleagă problemele complexe care afectează populația locală. Poți munci mult, dar acest lucru să nu aibă un impact semnificativ asupra comunității respective.

Copii din Kenya
Copii din Kenya

Josh Powell de la Development Gateway explică și care ar fi activitățile care trebuie evitate în primul rând în ceea ce privește munca voluntară.

– Activitățile care au legătură cu orfelinatele fac de regulă mai mult rău decât bine. De asemenea, proiectele de construcție nu sunt recomandate călătorilor fără experiență în domeniu.

– Mulți oameni pleacă în zone afectate de dezastre naturale, cutremure sau tsunami, dar dacă nu au îndemânarea necesară, dacă nu sunt medici sau nu se pricep la reconstrucții, atunci există o mare șansă să încurce lumea decât să ajute. În toate aceste situații, donațiile făcute prin intermediul unor organizații de încredere sunt mult mai potrivite decât munca efectivă la fața locului.

Dar noi ceilalți, călătorii obișnuiți, cum putem contribui?

Josh Powell mai spune că dacă vrem să ajutăm și nu avem skill-urile potrivite mai bine facem donații. Kiva.org și GlobalGiving.org sunt două site-uri de încredere recomandate, prin intermediul cărora pot fi susținute direct proiecte sau organizații care fac lucruri bune din toată lumea.

Dar există însă și o variantă care nu dă greș niciodată, dacă vrem să facem bine unor comunităților locale sărace: să ne cheltuim banii acolo. Asta înseamnă să cumpărăm produse de la artizanii locali, fără să negociem la sânge cu aceștia, să ne cazăm la hotelurile locale, să mâncăm din restaurantele localnicilor și, în general, să susținem industria locală. Cu siguranță, toate aceste lucruri vor aduce pe termen lung mai multe avantaje decât câteva zile petrecute acolo ca voluntar într-un proiect oarecare.

 

Acest articol poate fi reprodus numai în limita a 500-600 de semne și cu citarea cu link a sursei. Mulțumim de înțelegere. 

Articol precedent

Cum arată în realitate Molenbeek, ”cuibul teroriștilor europeni”

Articol următor

Ofertă Wizz Air. 50% reducere pentru al doilea bilet cumpărat

Nu sunt comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *