Dacă zici Covasna, zici secui, iar dacă zici secui, atunci probabil te gândești la vânzătoarea de la hipermarketul din Odorhei care nu-ți vinde mici dacă-i ceri în limba română. Mă rog, mai era și faza cu pâinea (secuii de la magazine nu ar ști cum se zice pâine în limba română), dar cred că s-a fumat în 2019.

Există un sâmbure de adevăr și prin poveștile astea, în sensul că mulți secui abia dacă leagă două-trei vorbe în limba română. Dar până la urmă asta e problema lor, nu a românilor.

Și când e vorba de limbă mă mai gândesc la site-urile și paginile de Facebook ale unor destinații turistice absolut senzaționale din Covasna sau Harghita și care sunt doar în maghiară. Sau cel puțin numele acestora. Acest lucru face ca un vorbitor de română să găsească mai greu un conac unguresc, cu cazare și mâncare senzațională, decât un maghiar. Și asta în condițiile în care majoritatea turiștilor care se duc în Covasna sunt din România.

Citește și: JURNALUL DIN BÂRLOGUL URSULUI ȘI POVESTEA ALPINISTULUI CARE A TRĂIT 6 LUNI ÎN PIATRA CRAIULUI

Dar dacă trecem peste aceste amănunte, Ținutul Secuiesc (Covasna, Harghita și o parte din Mureș) are foarte multe de oferit din punct de vedere turistic.

Am fost zilele trecute cu un grup de jurnaliști în Ținutul Secuiesc, la invitația Asociației de Promovare a Turismului din Județul Covasna, și am înțeles de ce numărul celor ce-și fac vacanțele în acest județ crește de la an la an cu 10% (118 mii în 2018).

Am să încerc să enumăr câteva lucruri, mai puțin cunoscute, pe care le poți face în Covasna dacă vrei să petreci câteva zile de vacanță aici.

Să mergi la observatorul de urși de la Balvanyos

Un observator de urși este un adăpost ascuns printre copaci, în pădure, de unde animalele pot fi observate, fotografiate sau filmate printr-un geam unidirecțional. Cu alte cuvinte, tu poți să vezi ursul, dar el nu te vede pe tine. Iar pentru o experiență de genul acesta, ca turist, plătești cam 35 de euro (prețurile diferă de la un observator la altul).

Eu am fost într-un observator de urși la vreo patru kilometri de Balvanyos Resort, pe drumul spre Lacul Sfânta Ana. Am parcat mașina într-un loc amenajat apoi, însoțiți de un ghid înarmat cu o pușcă de vânătoare, am mai mers încă vreo jumătate de kilometru prin pădure. Deplasarea se face în liniște, de asemenea în interiorul observatorului nu se vorbește, telefoanele sunt pe modul avion, camerele video și foto au acoperite becurile de la autofocus. De asemenea, este interzisă aducerea de mâncare de orice fel în adăpost, pentru a nu stimula simțurile olfactive ale animalelor.

Poți să vezi mai jos o filmare din observatorul de urși:

Am văzut doi urși de la o distanță de vreo 20 de metri în timp ce mâncau porumb adus acolo de organizatorii excursiei. Am scrie mai multe aici despre observatoarele de urși din România, pentru mine experiența de la Balvanyos a fost foarte interesantă.

Să înnoptezi la un conac din Covasna

Județul Covasna mai este numit și ținutul conacelor peste că are peste 160 de astfel de clădiri istorice, multe dintre ele transformate în unități de cazare. Eu am fost la Conacul Gaal din Dalnic, mai puțin cunoscut decât cel din Micloșoara al familiei Kalnoky, dar foarte frumos și confortabil. Prețurile la Gaal sunt decente: o cameră dublă e 60 de euro, un apartament 90 de euro, cu mic dejun inclus.

Sunt multe alte conace în Covasna, unele mai bine promovate pe internet altele nu, dar dacă vrei să petreci o noapte într-unul ai de unde alege.

Să te cazezi la Balvanyos Resort

Balvanyos Resort este un complex de patru stele amplasat în mijlocul pădurii. Și în mijlocul urșilor, aș putea spune, după ce, într-o noapte, am văzut o ursoaică cu trei pui la câțiva pași de terasa hotelului.

În Balvanyos Resort poți să găsești și un centru spa foarte modern,  Grand Santerra Spa. Prețurile nu sunt mici, o cameră dublă cu pat matrimonial este 120 de euro pe noapte, la fel și ședințele de masaj la spa sunt între 300 și 400 de lei, în medie.

În resort se află și un restaurant GastroLab, are același proprietar ca restaurantul GastroLab din Piața Victoriei. Și se mănâncă și se bea la fel de bine, aș putea spune.

Să pictezi turtă dulce la familia Szanto din Târgu Secuiesc

În Târgu Secuiesc este o familie care și-a construit un brand în Covasna din pictarea turtei dulci. Szanto Jozsef folosește o rețetă pe care a moștenit-o de la maică-sa și face acasă turtă dulce în tot felul de forme, pe care apoi le pictează cu glazură de zahăr. Dacă vrei să-ți exersezi talentul (probabil că pe copii i-ar interesa mai mult) trebuie să te programezi aici .

Să mănânci chestii locale din Covasna (în afară de colac secuiesc)

Strategia de promovare turistică a județului Covasna, din câte am înțeles, se bazează pe trei mari piloni: conace, natură și mâncare. Dincolo de festivalurile care se organizează frecvent în Sfântu Gheorghe (noi am participat la Festivalul Colacului Secuiesc, dar urmează festivalul pălincii), poți să mănânci multe alte chestii deliciose în Covasna: gulaș de vițel, rață cu varză, supă cremă de dovleac, pâine cu cartofi și multe alte chestii pe care nu le mai rețin acum. Da, se mănâncă foarte bine la conacele din Covasna. Și nu numai.

Să te dai cu bicicleta în jurul Lacului Sfânta Ana. Sau să dai la vâsle

Lacul Sfânta Ana nu este în Covasna, ci în Harghita, dar este atât de aproape de Balvanyos (13 kilometri) încât pot să-l trec cu ușurință la categoria atracții turistice locale.

Singurul lac vulcanic din România este o destinație turistică care în ultimul timp a devenit foarte eco. De exemplu, la terasa de pe marginea lacului sunt interzise sticlele și paharele din plastic.

Și nici nu ai voie să faci baie în lac.

Ce poți să faci în schimb la Lacul Sf. Ana?

Poți să faci ture cu bicicleta în jurul lacului. Am descoperit acolo o firmă care închiria și varianta de bike-uri pentru leneși, adică electrice (ebike). Sau poți să te dai cu placa pe lac (stand up paddle).

Să vezi rezervația de la Tinovul Mohos

Rezervația a cărei denumire în limba română este „lacul cu mușchi” se află foarte aproape de Lacul Sf. Ana. Tinovul Mohos este o mlaștină ce s-a format după ce a erupt vulcanul din zona Sf. Ana. În rezervație sunt tot felul de plante rare, printre care și planta carnivoră numită „roua cerului”.

Citește și: BOGAȚI ȘI SĂRACI ÎN SATUL BREB, MARAMUREȘ

Pe mine poți să mă găsești și pe Facebook și Instagram