Tocmai când omenirea se pregătea să sărbătorească dispariția accidentelor aviatice, ca variola în 1979 datorită vaccinurilor, două catastrofe aeriene, la interval de șase luni una de cealaltă, ne aduc din nou cu picioarele pe pământ. În 2017, niciun avion comercial de linie nu a fost implicat într-un accident, iar în 2018 numărul oamenilor morți în astfel de evenimente a fost de 500. Adică infim în comparație cu numărul victimelor din accidente rutiere: 1,35 de milioane în 2018.

Tehnologia, doamnelor și domnilor, este atât de avansată în acest moment, încât piloții mai au foarte puține lucruri de făcut în timpul călătoriei. Eventual, să admire frumusețea orizontului. E aproape imposibil ca oamenii de la manșă să mai facă vreo gafă care să ducă la prăbușirea avionului. Cam asta era ideea pe care ne-o transmiteau marii producători de avioane din lume și, ca să fiu sincer, cam asta am crezut și eu până la prăbușirea celui de-al doilea Boeing 737 Max, în Etiopia, după ce un avion de același tip a pățit la fel, în octombrie 2018, în Indonezia.

Zilele astea, lumea aviației este complet debusolată și nu înțelege cum este posibil ca niște avioane atât de „deștepte”, să se prăbușească și, cel puțin din investigațiile de până acum, să nu fie neaparat vina piloților. Adică să nu fi făcut vreo eroare fatală din celebra seria de șapte erori umane, câte se spunea până acum că sunt necesare pentru ca un avion să se prăbușească.

Ieri, Uniunea Europeană a luat decizia ca niciun Boeing 737 Max să nu mai zboare în spațiul ei aerian, după ce o decizie similară a fost luată și de China și Indonezia. Probabil din patriotism local, americanii nu s-au aruncat încă la măsuri drastice, dar și acolo frica e mare cât Casa Albă.

Ce se știe până acum?

Atât în cazul Ethiopian Airlines, cât și cel al Lion Air (Indonezia), avioanele s-au prăbușit la câteva minute după decolare, dar, înainte de asta, piloții au solicitat permisiunea de a se întoarce pe aeroport pentru că nu mai puteau controla aparatul de zbor. După accidentul din Indonezia s-a spus că un senzor de zbor s-ar fi defectat, iar pilotul nu ar fi știut cum să interpreteze această eroare. Sindicatul piloților a reclamat după accident că acest model de avion ar fi avut un sistem de control al zborului (MCAS, adică Maneuvering Characteristics Augmentation System) complet nou, care nu a fost explicat piloților.

Citește și: CEI 7 FACTORI CARE DUC LA PRĂBUȘIREA UNUI AVION. ACCIDENTUL DE LA BALOTEȘTI

Compania Boieng a spus, în apărarea sa, că manualele de pilotare conțin instrucțiuni complete despre ce trebuie să facă piloții chiar și în situații de genul acesta. Deci nu prea avea ce să explice.

Unul din experții citați zilele astea în presa internațională spune că, de fapt, Boeing și-a imaginat că nu mai e cazul să confuzeze piloții cu tot felul de noi instrucțiuni și s-a bazat foarte mult pe sistemele automate care se descurcă în locul echipajul uman chiar și în situații de urgență. Cu alte cuvinte, „să nu-i mai încărcăm pe piloți cu informații complicate, rezolvă computerul tot ce e de rezolvat”.

De altfel, când a fost lansat acest model de avion, în 2011, compania americană s-a lăudat că Boieng 737 Max are „cea mai nouă tehnologie care a fost pusă pe cel mai popular avion de pasageri din toate timpurile”. Și s-a mai lăudat cu câteva chestii cum ar fi că motoarele de pe Boieng 737 Max sunt „cu până la 12% mai eficiente decât cele de pe modelele anterioare”.

Altfel spus, ieftin și bun.

Să faci avioane care consumă puțin și care merg singure la destinație, pare a fi visul aproape îndeplinit al omenirii. Pentru că suntem din ce în ce mai mulți și călătorim din ce în ce mai mult, avem nevoie ca zborurile cu avionul să fie ieftine.  Estimările The International Air Transport Association arată că în 2037 vor fi 8,3 miliarde de pasageri în fiecare an, de unde poți să înțelegi ușor competiția nebună între companiile aeriene pentru a înhăța o felie cât mai mare din acest mușuroi de plimbăreți ai planetei.

În fine, ce s-a mai spus zilele astea e că Boieng 737 Max avea motoarele montate mai în față decât versiunile precedente, ceea ce ar fi făcut avionul să se încline prea mult în sus în timpul anumitor manevre. Dar, din nou, computerul ar fi trebuit să rezolve și treaba asta. Dar iată că, în două situații grave, nu ar fi făcut-o.

În orice caz, deocamdată nimic nu arată că piloții ar fi fost niște ageamii. Și nici companiile aeriene slabe. Dacă te uiți pe Airlines Ratings vezi că Ethiopian Airlines avea 6 stele din 7 posibile la capitolul „safety”. La fel ca FlyDubai, de exemplu.

În România nu există niciun Boeing 737 Max înmatriculat

Nicio companie din România nu are în acest moment vreun avion de acest tip, deci din punctul ăsta de vedere poți să stai liniștit. Atât Tarom cât și Blue Air ar fi vrut să cumpere în viitorul apropiat Boieng 737 Max, slavă Domnului, nu au făcut-o încă. Poate nici nu o fac, având în vedere scandalul. Pe de altă parte, există o grămadă de companii aeriene cu care zburăm cu toții și care au astfel de avioane în flotă. Printre acestea, Air Canada, FlyDubai și Turkish Airlines. Lista completă poate fi consultată aici.

În orice caz, dacă îți cumperi un bilet de avion zilele următoare poți vedea pe rezervare cu ce aparat vei zbura la destinație. Dacă nu te-a interesat pînă acum acest aspect, poate acum e momentul să te intereseze.

 

Citește și DE CE SE PRĂBUŞESC UNEORI AVIOANELE. O TEORIE CARE ARATĂ CE LEGĂTURĂ ESTE ÎNTRE NAŢIONALITATE ŞI COMPORTAMENTUL PILOŢILOR

 

Previous post

Cum a devenit comunismul o chestie cool pentru turiști, inclusiv în România

Next post

Am fost în Beirut ca să văd ce e dincolo de războiul civil și de refugiați

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.