„Uite un elefant pe marginea drumului! De unde o fi apărut?” „A scăpat din rezervaţie”. „Şi cum a trecut lacul? Că doar pădurea e de cealaltă parte a apei.” A înotat, evident!”

Elefant scăpat din Parcul Naţional Udawalawe
Elefant scăpat din Parcul Naţional Udawalawe

Există călătorii care-ţi rămân în suflet pe viaţă şi există locuri pe care nu le vei uita niciodată. O abundenţă de imagini îmi vin în minte când mă gândesc la Sri Lanka: plajele nesfârşite, vegetaţia spectaculoasă, trenurile amuzante şi incredibil de ieftine şi oamenii prietenoşi şi guralivi. Mai sunt şi elefanţii. Poate în primul rând elefanţii. Se spune că uriaşii urechiaţi au înotat ca să ajungă pe insulă, cu mult timp în urmă, venind din sudul Indiei. Nu ştiu de ce au făcut acest lucru, dar important este că au rămas aici şi acum fac parte din zestrea turistică a insulei Sri Lanka.

Parcul Naţional Yala
Parcul Naţional Yala

Prima întâlnire de grad zero cu un elefant a fost în Parcul Naţional Yala. În ziua aceea ne-am trezit la 1 noaptea ca să putem ajunge la intrarea în rezervaţie înainte de răsăritul soarelui, când animalele încep să mişune după mâncare. Sunt aproximativ 250 de kilometri între Kalutara, de pe coasta de vest, până în Yala (pe partea estică a insulei), una dintre cele două rezervaţii naturale cunoscute din Sri Lanka. Se spune că aici sunt mari şanse să vezi un leopard în acţiune, având în vedere că ar fi vreo 20-30 de exemplare pe o suprafaţă destul de mică ( 980 de kilometri pătraţi, în total). Timp de 4 ore, cât ne-a învârtit prin Yala, a trebuit să ne mulţumim doar cu urmele paşilor unei feline, desenate frumos în praful drumului.

Parcul Naţional Yala
Parcul Naţional Yala

Elefanţii au fost însă punctuali şi au venit la întâlnire, unul dintre ei reuşind să blocheze drumul principal, care ducea dintre-o parte în alta a rezervaţiei, astfel încât vreo 20 de jeepuri au aşteptat aliniate jumătate de oră, până ce uriaşul şi-a făcut inspecţia, maşină cu maşină, înainte să se piardă în pădure. „Sper că nu aveţi fructe în genţi, că le simte şi o să tragă de ele. Poate să ne răstoarne maşina, dacă simte miros de  banane”, ne-a avertizat şoferul jeep-ului.

Parcul Naţional Yala
Parcul Naţional Yala

Şi fără leoparzi, safari-ul în acest colţ sălbatic din Sri Lanka a meritat toţii banii ( excursia ne-a costat 230 de euro, totul fiind inclus în preţ, chiar şi intrarea în rezervaţie), efortul de a ne trezi la 1 dimineaţă şi cei peste 600 de kilometri parcurşi pînă aici şi înapoi. Yala are la discreţie elefanţi, păuni, maimuţe, crocodili, şopârle uriaşe (monitor), chiar dacă cei care cunosc parcurile naţionale din Tanzania şi Kenya ar putea fi oarecum dezamăgiţi. Nu veţi găsi aici sălbăticia Africii, dar asta nu înseamnă că natura este mai puţin spectaculoasă.

A doua oară când ne-au ieşit în cale elefanţii în ziua respectivă a fost pe şoseaua spre oraşul Ratnapura, în apropiere de Uda Walawe, probabil cel mai promovat parc naţional din Sri Lanka (Lonely Planet îl compară cu cele din estul Africii). Uriaşul scăpase din rezervaţie, trecuse înot lacul şi, dacă nu ar fi fost gardul de sârmă cu curent electric de pe marginea şoselei, ar fi intrat să dirijeze puţin circulaţia haotică de pe drumul naţional.

Cu sau fără elefanţi, Sri Lanka nu ar fi ajuns însă o destinaţie turistică atât de cunoscută, dacă nu ar fi fost oamenii ei simpli şi prietenoşi. Uneori le place să exagereze, de cele mai multe ori te abordează din interes- să-ţi vândă o excursie, un pont, o poveste- dar, dincolo de toate păcatele, singalezii pot fi extrem de şarmanţi. În general trăiesc greu, un salariu de 20.000 de rupii pe lună (mai puţin de 140 de euro) este considerat bun în această ţară, care pare să-şi fi revenit de pe urma conflictului cu tigrii tamili, ce doreau să obţină independenţa pentru minoritatea hindusă din nordul insulei.

 

În ciuda reformelor din ultimii ani, nu există încă un sistem public de pensii decât pentru angajaţii de la stat. În ceea ce priveşte asistenţa medicală aceasta este teoretic gratuită, dar localnicii trebuie să scoată bani din buzunar când merg la doctor pentru cele mai multe servicii. Corupţia în rândul poliţiei este cât casa, iar ce dovadă mai bună poate fi decât nebunia din traficul rutier unde, după cum ni s-a spus, sunt lăsaţi să circule, fără permis dar pe bază de şpagă, toţii nebunii cu tuk -tukuri şi taxiuri?

 

Tsunami-ul care a lovit insula în 2004 lăsând 50.000 de morţi în urmă, a săpat traume adânci în inimile acestor budişti extrem de cuviincioşi cu natura. Pe coasta de sud-vest, aproape fiecare localnic are o poveste despre valul ucigaş care i-a distrus satul, i-a răpit un membru al familiei sau era să-l omoare. Timpul însă vindecă încetul cu încetul toate rănile, iar acum singalezii trebuie să răspundă altei provocări şi anume turismul de masă.

Serviciile şi preţurile pot diferi ca de la cer la pământ în Sri Lanka. În aceeaşi zi, dimineaţă am plătit pentru două sucuri de portocale, amare şi imposibil de băut, 1300 de rupii, iar la prînz- patru porţii de „devilled chicken” cu orez, o specialitate locală, cu 1000 de rupii (7 euro).

Plaja din Bentota
Plaja din Bentota

Chiar şi aşa, plină de contraste, Sri Lanka este o ţară ieftină. În general, în zonele turistice de pe malul oceanului cu 1000-1200 de rupii poţi mânca o porţie bună de peşte sau de creveţi uriaşi, cu tot cu orezul şi salata de legume, iar cu 300-350 de rupii (2 euro) poţi bea o bere locală la jumătate de litru. Preţurile scad simţitor în interiorul insulei, dar cresc, la fel de simţitor, în resorturile de patru-cinci stele din Kalutara sau Bentota. Din fericire, oferta este atât de diversă, încât nimeni nu poate rămâne nemulţumit. Iar aromele bucătăriei locale îţi vor da toate simţurile peste cap, cum doar specialităţile Asiei de Sud o pot face.

Sri Lanka este în acelaşi timp şi un mare producător de pietre semipreţioase şi preţioase- safire, rubine, ametist, acvamarin- centrul principal fiind oraşul Ratnapura. Mulţi localnici te abordează pe stradă ca să-ţi spună că ştiu magazine de bijuterii cu preţuri bune sau chiar au un membru al familei care le vinde la preţuri de producător. Probabil că cele mai multe sunt poveşti, însă există agenţi de turism care, pentru preţuri decente, organizează excursii la mine adevărate, unde pietrele preţioase se scot din pământ, de la zeci de metri adâncime, se aleg din pietriş, se spală, se şlefuiesc şi se transformă în bijuterii minunate.

Râul Madu
Râul Madu

Natura şi oamenii sunt însă adevăratele nestemate ale acestei ţări care, după loviturile crunte primite în istoria recentă, începe să privească viitorul cu încredere. Ca în cazul oricărei pietre preţioase şi Sri Lanka mai are acum nevoie doar să fie puţin şlefuită pentru se transforma într-o bijuterie de top a turismului global. (Travel Zoom)

Citeşte şi Cum arată şi ce poţi să faci în „Vama Veche” din Sri Lanka

Info

– cea mai bună perioadă pentru a merge în vacanţă pe coasta de vest şi în sudul insulei este decembrie- martie, când nu plouă.

– 1 RON este echivalentul a 34 de rupii din Sri Lanka

– preţul unui bilet de avion dus- întors Bucureşti- Colombo cu Fly Dubai este în jur de 450-500 de euro

 

 

Articol precedent

Reţeta zilei. Cum se face Dal Vada (chifteluţe din linte), o mâncare tradiţională indiană

Articol următor

Reţeta zilei. "Devilled chicken" sau plăcerea care te face să scoţi flăcări pe gură în Sri Lanka

1 Comentariu

  1. […] Citeşte şi Oameni şi elefanţi sau adevăratele nestemate din Sri Lanka […]

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *