Tu cunoști toate situațiile în care o companie aeriană îți datorează despăgubiri?

Un scandal de țară bananieră a izbucnit în România după ce fostul director al TAROM, Mădălina Mezei, a acuzat că ministrul Transporturilor Răzvan Cuc i-a cerut pe 10 octombrie să oprească la sol cursele interne care veneau la București, în care se aflau parlamentari ai opoziției. Ideea era să-i împiedice pe aceștia să ajungă la moțiunea de cenzură. Ministrul a negat, dar a recunoscut că a cerut listele de pasageri ca să vadă dacă se află și parlamentari printre aceștia.

Acuzațiile au ajuns la DNA, care s-a apucat să investigheze. Scandalul a ridicat însă și o problemă care merită analizată mai detaliat: în ce măsură cunosc pasagerii români situațiile în care companiile aeriene le datorează despăgubiri?

Întrebarea este importantă în contextul în care, în fiecare zi, pe aeroporturile din România sunt anulate sau au întârzieri de cel puțin trei ore în jur de cinci-șase zboruri, ceea ce afectează aproximativ 500 de români, după cum se arată într-o analiză realizată de compania specializată pe obținerea de despăgubiri de la liniile aeriene FlightClaim.

Aceeași analiză arată că doar unul din zece români aflați într-o situație de mai sus își cere drepturile de la companiile aeriene, potrivit legislației europene în domeniu. Este vorba de despăgubiri care pot fi de 250, 400 sau 600 de euro, în funcție de distanța zborului.

Există însă foarte multe situații în care pasagerii pot primi compensații de la companiile aeriene și la care, probabil, nu s-au gândit niciodată.

Mai multe lucruri mi-au spus consultantul în turism Răzvan Pascu și Ramona Colea, directorul operațional al FlightClaim.ro (și BaniDinCer.ro).

Greva piloților de la o companie aerienă nu e motiv de refuz pentru plata unor despăgubiri

Ce drepturi ar fi avut pasagerii dintr-o cursă internă TAROM dacă avionul ar fi plecat cu întârziere, pe motiv că „așa a zis ministrul Transporturilor”?

Rǎzvan Pascu, partener FlightClaim.ro: „Fiecare pasager de pe cursele respective ar fi fost îndreptățit la o compensatie de 250 Euro, iar în plus, daca întârzierea este de cel puțin cinci ore, operatorul trebuie să întrebe pasagerii dacă zborul mai este util pentru ei, oferind fie o rerutare pe altă cursă, fie rambursarea prețului biletului (adițional compensației de 250 Euro).

Din experiența voastră au mai existat situații în care TAROM sau altă companie care zboară în România au anulat sau întârziat zboruri fără să explice niciodată care a fost motivul pentru au făcut acest lucru?

Ramona Colea: De cele mai multe ori companiile aeriene nu dau informații despre motivele anulărilor sau întârzierilor, de foarte multe ori pasagerii fiind pur si simplu abandonați prin aeroporturi și nevoiți să-și cumpere alte bilete de călătorie, cu alte companii aeriene. Situația parțial rămâne valabilă chiar și atunci când pasagerii se duc către compania aeriană și cer compensații, iar răspunsurile primite de pasageri sunt de multe ori negative. Oamenii, neavând pregatire juridică sau experiență în astfel de situații, renunță să conteste răspunsul primit.

Citește și: SECRETELE NEPLĂCUTE ALE UNUI BILET DE AVION IEFTIN

Un pasager care vede că-i întârzie zborul sau acesta este anulat are dreptul să știe motivul real pentru care s-a întâmplat acest lucru? Compania este obligată să comunice motivul real? Ce se întâmplă dacă nu o face?

Ramona Colea: Dacă i se recunosc drepturile, în sensul plății compensațiilor și rerutării, compania aeriană nu trebuie să-i dea detalii pasagerului despre motivul exact al anulării/întârzierii. Situația se schimbă în momentul când, deși zborul este anulat sau întârziat, operatorul refuză plata compensațiilor/rambursarea cheltuielilor suplimentare de cazare, mâncare, transport alternativ. De multe ori companiile aeriene includ în „termeni și condiții” la cumpararea biletelor clauze abuzive.

Iată câteva exemple: 

Wizzair limitează dreptul de a solicita compensații la doi ani de la data călătoriei (deși pasagerul are dreptul de a face acest lucru timp de trei ani în România, conform legislației noastre), iar noi la FlightClaim.ro suntem mândri să spunem că am caștigat un astfel de proces împotriva Wizzair, anulând astfel clauza abuzivă. 

Ryanair obligă pasagerul să meargă în instanță doar în Irlanda, deși zborul nu are vreo legătură ca punct de decolare/aterizare cu această țară.

Tot Ryanair limitează dreptul pasagerilor de a folosi transport alternativ, nerambursând bilete de avion cu altă companie/tren/feribot. Cu alte cuvinte, dacă pasagerul zboară cu Ryanair pe o insulă grecească, iar zborul este anulat, Ryanair obligă pasagerul să rămână pe insula o săptămână până la următorul zbor Ryanair, refuzând să ramburseze prețul biletelor cu feribot sau alt operator aerian. 

British Airways limitează drepturile pasagerilor de a fi reprezentați, deși compania aeriană vinde bilete prin intermediari (agenții de turism).

Care sunt situațiile excepționale în care o companie aeriană poate anula un zbor sau poate întârzia foarte mult fără să datoreze despăgubiri pasagerilor? De exemplu, greva piloților este o astfel de situație?

Ramona Colea: Situațiile în care o companie nu datorează despăguburi sunt următoarele:

• vreme nefavorabilă (aeroport închis) 
• greva personal turn control, personal aeroportuar (care nu aparține companiei aeriene) 
• situații socio-politice (revoluții, război civil etc) 
• probleme tehnice care sunt dovedite că provin din fabrică: vezi situația Boeing 737 Max. 
• catastrofe naturale (inundații, alunecări de teren, erupția unui vulcan care are legătură cu cursa respectivă: de exemplu, un zbor București-Istanbul a fost refuzat pe motiv că a erupt vulcanul Etna, iar compania respectivă avea avionul blocat acolo. 

Greva personalului aeronavigant nu este motiv de refuz al compensației, deși multe companii susțin acest lucru. Ceața de pe un aeroport poate determina întârzieri care pot fi refuzate, deoarece gradul de vizibilitate se poate schimba de la un moment la altul. Însă anulările trebuie corelate cu anotimpul în care se operează zborul, tipul de avion și dacă aeroportul a fost sau nu închis cu totul. Toate aceste situații pot avea excepții la excepții, de aceea este bine ca pasagerul să apeleze la o companie specializată în obținerea de compensații.

Care credeți că sunt cele mai necunoscute de către români situații în care au dreptul la despăgubiri de la companiile aeriene? Vă rog să-mi dați câteva exemple.

Ramona Colea: Există multe astfel de cazuri, ca și exceptii. Câteva exemple:

• pasagerii nu știu că dacă zborul dus este anulat de compania aeriană, zborul întors se anulează automat dacă nu reconfirmă expres utilizarea zborului, ceea ce, în caz de anulare, îi califică la compensații. 
• pasagerii cred că dacă li se oferă mâncare și cazare și un alt zbor nu mai pot primi și compensații bănești. 
• pasagerii nu știu că un bagaj este considerat pierdut după 21 de zile de la data zborului, altfel el este doar întârziat. Noi am obținut compensații și de 1200 euro pentru pasagerii care au apelat la noi în caz de bagaj pierdut.  
• pasagerii nu știu că au dreptul să fie rerutați cu următoarea cursă către destinația unde vor să ajungă, indiferent dacă e vorba de zborul unei alte companii aeriene. Adică nu doar cu un alt zbor al aceleiași companii care poate să decoleze și peste câteva zile.  
• pasagerii nu știu că, mai nou, inclusiv daca au un zbor cu escală și întâmpină o anulare /întârziere la escală pe un aeroport non-UE călătorind cu o companie non- UE sunt îndreptățiți la compensații, dacă primul tronson de călătorie a decolat din Uniunea Europeană. 
• pasagerii nu știu că dacă operatorul, deși a anunțat agenția de turism de unde au fost achiziționate biletele cu mai mult de 14 zile înainte de călătorie, iar aceasta a uitat să-i informeze pe pasageri, sunt în continuare eligibili să primească compensații de la operator. 

Pe mine poți să mă urmărești și pe Facebook și Instagram.