Nu știu cum s-a întâmplat, dar până anul ăsta n-am ajuns niciodată în Chiang Mai, deși merg în Thailanda de prin 2012. Șutul în fund, ca să zic așa, a venit de la Qatar Airways care, prin ianuarie, a aruncat pe piață o ofertă de nerefuzat: București-Chiang Mai, prin Doha, la 395 euro de persoană, dus-întors. Eu îmi aduc aminte că, nu cu mult timp în urmă, la banii ăștia puteai să ajungi cel mai departe până în Lisabona, așa că dacă nici asta nu e o afacere bună, atunci nu știu care mai e.

Templul Alb, Chiang Rai

Chiang Mai este în nordul Thailandei, la poalele muntelui Doi Suthep, și este al doilea oraș ca mărime după Bangkok. Fără însă să aibă prea multe chestii în comun cu capitala țării: nici prețurile mari, nici traficul dement, nici senzația de sufocare, de la aglomerație și gazele de eșapament. În Chiang Mai poți să respiri bine și pentru că temperaturile sunt mai blânde. Spre exemplu, aprilie e cea mai călduroasă lună din an în Thailanda, dar asta nu înseamnă același lucru în Chiang Mai, în Krabi sau în Koh Samui. În Chiang Mai erau maxim 30 de grade, în Krabi peste 40, plus umezeala aia care-ți lipește tricoul de tine.

Citește și: CE-AM ÎNȚELES DESPRE FEMEILE CU GÂTUL LUNG DIN NORDUL THAILANDEI (ÎN AFARĂ CĂ ÎNCURAJEZ „HUMAN ZOO”)

Am stat cinci zile în Chiang Mai, după care am luat zbor Air Asia spre Krabi, apoi ne-am întors în Chiang Mai și am mai stat câteva zile. Ca să ne săturăm. Pentru că ar mai trebui să știi o chestie și anume că orașul ăsta nu este numai o poartă către nordul muntos și răcoros al Thailandei, dar este și bine conectat cu restul țării. Din Chiang Mai sunt zboruri directe către cel puțin patru destinații de plajă din Thailanda și anume: Krabi, Phuket, Koh Samui și Pattaya.

Ce poți să faci în Chiang Mai?

Sunt peste 300 de temple în oraș și în împrejurimi, plus alte lucruri din categoria „must see”, dintre care aș aminti doar Wat Phra That Doi Suthep, un templu, undeva, sus pe munte de unde se vede tot orașul. Pe toate le găsești pe site-urile de travel, uite aici o listă pe Lonely Planet, dacă nu ai încredere în alte surse. M-am gândit însă să-ți dau o listă de chestii ușurele, pe care să le faci în Chiang Mai și pe care nu le găsești musai în ghidurile turistice.

Să asculți muzică live în piața Ploen Ruedee.

Sunt multe piețe în Chiang Mai, dar mie asta mi-a plăcut cel mai mult. Nu e departe de Centrul Vechi, la vreo 15 minute de mers pe jos, iar ca punct de reper este moscheea. Ploen Ruedee e cel mai hipsteresc loc din zona turistică a orașului, unde seara se adună trupe de rock și cântă live. Aici poți să mănânci chestii senzaționale la prețuri mici, să bei bere și shake-uri de fructe și să asculți o muzică chiar bună. Undeva în colțul pieței, cum intri pe dreapta, sunt și niște fete care vând tricouri pictate, cu doar 180 de bahți (vreo 20 de lei), iar pe stânga e un salon de tatuaje foarte cool.

Să faci masaj thailandez la saloanele din rețeaua Lila Thai Massage

Am mai explicat ce înseamnă masajul thailandez, care nu are nicio legătură cu ce crezi tu că este. Dacă nu cauți neaparat un happy-end, atunci îți recomand să mergi la saloanele din rețeaua Lila Thai Massage. Le găsești în Centrul Vechi, iar povestea lor este următoare: maseuzele de aici sunt foste pușcăriașe care, pentru a se reabilita și reintegra în societate, au învățat meseria asta, în baza unui program guvernamental. Poți să te lași cu încredere pe mâna lor, măcar ai garanția că au urmat o școală de masaj. Și este foarte ieftin- 200 de bahți, adică vreo 25 de lei.

Citește și: AO NANG – KRABI, CUM ARATĂ THAILANDA PENTRU ÎNCEPĂTORI. PLUS: CULORILE UNUI APUS DE SOARE PERFECT

Desigur, poți să intri și în celelalte saloane, fetele sunt frumoase, iar prostituția, deși ilegală, este tolerată în Thailanda. Te vei alege cu un happy-end glorios, dar după aia nu poți să te lauzi acasă că ai fost la masaj thailandez. Că nu ai fost.

Să mergi la o gală de muay thai

Muay Thai, Chiang Mai.

Costă multișor, 400 de bahți sau 600 dacă vrei un loc în față, dar este o experiență interesantă. Eu am fost la o sală mică, undeva în spatele hotelului Imperial Mae Ping, și nu mi-a părut rău după bani. Luptele de box thailandez sunt pe bune, deși de multe ori nu prea am înțeles criteriile după care s-au stabilit adversarii. Într-o seară, am văzut cum un puști din Ungaria l-a făcut knock-out, în repriza a treia, pe un al puști din Thailanda, ceea ce era de așteptat de la început având în vedere skill-urile arătate de cei doi în timpul meciului. După aia, o fată rasă în cap și tatuată din SUA a bătut măr o localnică, foarte slabă, de am zis că e clar, în seara respectivă, trebuiau să învingă străinii ca să se bucure și turiștii din sală. În fine, habar nu am dacă asta a fost rațiunea, cert e că a fost o seară chiar distractivă.

Orașul e plin de săli de muay thai și chiar am fost abordat pe stradă de un antrenor, care m-a întrebat dacă nu vreau să mă antreneze. Poate data viitoare.

Să mănânci tom kha gai și să bei shake de fructe până ți se umflă gâtul

În Chiang Mai prețurile sunt, în general, la jumătate față de cele din Krabi, spre exemplu. De aia, dacă tot ai ajuns aici ar trebui să-ți faci toate poftele culinare. În general, ai cam tot ce găsești în restul Thailandei, plus câteva chestii locale pentru că, am uitat să-ți spun, Chiang Mai a făcut parte dintr-un alt regat, Lanna, lipit ulterior la regatul thailandez. E ca și cum ai fi în Transilvania, unde dacă tot ai ajuns poți să bagi și un gulaș, măcar de curiozitate.

Eu sunt înnebunit după supele thailandeze, tom kha gai sau tom yam (aici un top cu 10 feluri de mâncare thailandeză), ca și după sticky rice cu mango. Și în loc de bere, care e scumpă peste tot în Thailanda, beau shake-uri cu gheață de mango, pepene, ananas sau passion fruit până mi se umflă gâtul. Costă 40 de bahți peste tot, adică 5 lei, oricum așa ceva nu o să găsești acasă. Pentru că, nu trebuie să-ți spun eu, fructele exotice au cu totul alt gust în țară lor, decât ce găsești în București, prin Mega Image sau Auchan.

Să-ți cumperi ceva de la magazinul Pink Pussy

Da, prețurile în Chiang Mai sunt mai bune decât în toate locurile turistice pe care le-am văzut în Thailanda. Sunt foarte multe piețe, multe chestii sunt de bun gust. Plus că în jurul orașului sunt câteva sate de artizani, întreabă la centrele turistice locale. Nu o să-ți pară rău de bani, numai că va trebui să-ți cumperi o valiză nouă cu care să-ți duci noile bagaje acasă. Și-ți mai dau un pont: n-ai trecut prin Chiang Mai dacă nu ți-ai cumpărat ceva de la magazinul Pink Pussy, care e chiar pe colț înainte de intrarea în piața Ploen Ruedee.

Să vezi femeile cu gâtul lung din tribul Karen și să treci în Laos să-ți iei whisky cu cobre

Whisky cu scorpion (sau cu șarpe).

Povestea femeilor cu gâtul lung din tribul Karen din nordul Thailandei este oarecum controversată. Mulți spun că ar trebui evitate excursiile astea, pentru că încurajează un obicei periculos, vechi de sute de ani, acela în care femeile își pun inele de metal în jurul gâtului, încă de la vârsta de 5-6 ani, iar la maturitate ajung să arate ca niște girafe. Am explicat în detaliu de ce cred că lucrurile nu trebuie privite doar cu ochi de cal, pentru că, până la urmă, turismul asigură o sursă de venit unor oameni care altfel ar fi persecutați la ei în țară, Myanmar. Deci da, poți să-ți cumperi o excursie la femeile Karen, costă 300 de bahți, nu e mai „human zoo” decât o excursie la triburile de masai din Kenya.

Citește și: THAILANDA. DE CE NU TREBUIE SA RATATI UN SPECTACOL DE „LADYBOYS”

În aceeași excursie, poți să ajungi în așa-numitul „Triunghi de aur”, pe malul Mekongului, unde se întâlnesc granițele a trei țări: Thailanda, Laos și Myanmar. Poți să treci în Laos, după ce-ți lași pașaportul pe malul thailandez al fluviului, unde există un bazar cu chestii ieftine. De aici mi-am cumpărat celebrul whisky din Laos cu cobra în el (mă rog, avea și cu scorpion sau opiu). Laoțienii zic că dacă omoară șerpi veninoși și-i bagă în alcool scot nu știu elixir al vieții veșnice. Nu mă bag în tradițiile oamenilor, știu ei mai bine, pot doar să-ți spun că gustul băuturii e rău spre oribil.

Sediul Poliției Rutiere din Chiang Mai

Lista de mai sus e valabilă pentru oamenii care stau puțin în Chiang Mai. Orașul e considerat un fel de centru al nomazilor digitali din toată lumea, adică al oamenilor care lucrează pe internet și pot locui unde vor ei. Cred asta, pentru că internetul efectiv zboară în Chiang Mai, ceea ce nu-i puțin lucru pentru Asia de Sud-Est. Dacă vrei însă să te muți pentru o perioadă mai lungă aici este un pic mai complicat, dar cu siguranță realizabil. Merită pentru că vei găsi multă liniște și bunăvoință. De fapt, asta cred că înseamnă Chiang Mai, înainte de orice obiectiv turistic: relaxare și viață bună.

Poți să-l urmărești pe Gabriel Bejan și pe Facebook, Twitter sau Instagram

Templul Alb, Chiang Rai
Previous post

Ce-am înțeles despre femeile cu gâtul lung din nordul Thailandei (în afară că încurajez „human zoo”)

Next post

Am fost în Stockholm să văd dacă l-a distrus căldura și multiculturalismul

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.