1,3 miliarde de oameni din toată lumea au călătorit în afara țării lor în 2017, după cum arată datele oficiale ale World Tourism Organization. Cu 86 de milioane mai mult decât în anul precedent. Nu am găsit încă cifrele pe 2018, dar presupun că se păstrează trendul. Cu alte cuvinte, unul din cinci oameni de pe tot globul a plecat într-o țară străină, în alt scop decât emigrarea. La ce le-o fi folosit treaba asta?

Oamenii se mișcă din ce în ce mai mult, dintr-o parte în alta a planetei. Și bine fac. Întodeauna mi-a plăcut să stau de vorbă, inclusiv pe Facebook, cu oameni care călătoresc. Toți au câteva trăsături comune: au opinii mai nuanțate, se feresc să dea verdicte, sunt mai toleranți și, în general, știu mai multe despre lume și viață decât ceilalți. Da, poate sună arogant, dar oamenii care călătoresc mult sunt mai deștepți.

Dacă mă înșel, asta e doar problema mea. Oricum sentimentul ăsta nu are legătură cu alții, ci doar cu mine însumi. Și am să enumer mai jos câteva argumente pentru care călătoriile au această calitate neprețuită.

Nu mai poți fi manipulat atât de ușor de tv, internet, Facebook

Să zicem că vezi la știri cum israelienii bombardează niște clădiri în Fâșia Gaza, în replică la rachetele lansate de militanții Hamas spre Israel. Zeci de palestinieni mor în urma bombardamentelor israeliene și, „ajutat” de păreriștii pe care-i urmărești pe Facebook, tragi următoarea concluzie: „bine le-au făcut, să se învețe minte să nu mai tragă altădată cu rachete în Israel.”Pentru că, uneori, asta e părerea care se conturează cel mai clar în internetul românesc: palestinienii sunt teroriști și barbari, israelienii sunt civilizați și doar se apără.

Din discuțiile (aprinse) de pe net, lipsesc complet referințele la soarta civililor, atât israelieni, cât și palestinieni. Iar dacă ai fost în Fâșia Gaza, Cisiordania sau măcar în Israel, ai putut observa că, nici unii, nici ceilalți, nu merg pe stradă cu pistoalele în mână sau cu aruncătoarele de grenade pe umăr. Și dacă ai mai și vorbit cu localnicii ai aflat că israelienii obișnuiți, cu atât mai mult palestinienii sunt săturați până peste cap de acest conflict și nu vor decât pace. Inclusiv în Gaza, foarte mulți localnici au ajuns să urască organizațiile înarmate, precum Hamas, pentru că, din cauza lor, mor civili nevinovați. Unii trag cu niște rachete, ceilalți ripostează tot cu rachete și niște oameni, care probabil nu au văzut în viața lor o pușcă, mor nevinovați. Când se mai încinge treaba în Gaza, eu mai vorbesc pe messenger cu localnici din zonă și-i întreb dacă sunt ok. Nu i-am prins niciodată la război. Erau acasă, aveau grijă de familii.

Majoritatea oamenilor din toată lumea sunt pașnici, chiar dacă noi auzim de unii dintre ei doar prin intermediul știrilor despre conflictele armate. Când tot ce știi despre Nigeria este că acolo există o organizație teroristă islamistă Boko Haram, care ucide și răpește fete din școală, ți-e foarte greu să-ți imaginezi cum arată viața normală a localnicilor: se duc la muncă, au familii, se distrează. Și, în general, urăsc violența și războaiele. Exact ca tine.

Înțelegi că diferențele culturale dintre oameni sunt din ce în ce mai neînsemnate

Pentru mulți poate părea amuzant că în 2019 mai trebuie să argumentez că rasismul e o prostie, dar gândește-te la criza refugiaților, din urmă cu trei-patru ani, și ce s-a spus atunci despre amărăștenii care se urcau în bărci pe malul african al Mediteranei ca să ajungă în Europa. Și foarte mulți se înecau.

„Am auzit că negrii din Africa miros urât”, mi-a spus o dată un tip, după ce m-am întors din Kenya. În realitate, mirosul oamenilor sănătoși este dat de ceea ce mănâncă. Da, oamenii din Africa pot mirosi diferit față de tine, dar asta pentru că tu mănânci cartofi prăjiți și burgeri, în timp ce ei mănâncă curry, orez și tikka masala. Mirosul mai ține și de igienă, dar asta e altă poveste.

O discuție avută într-o noapte cu un musulman kenyan pe care l-am cunoscut în Mombasa m-a lămurit că aveam mult mai multe lucuri în comun decât am fi crezut: amândoi am ajuns la concluzia că cea mai mare problema a țărilor noastre era coruptia (dar țara lui era mai coruptă pentru ca președintele și-a stabilit singur salariul, fiind cel mai mare salariu de președinte din lume, cred ca peste 100 de mii de dolari pe lună), amândoi aveam o problema că religia e mult prea importantă pentru mulți oameni, fie musulmani sau creștini (și îi împiedică să se dezvolte).

Sigur, cultural oamenii de pe planetă sunt foarte diferiți. Dar, pe măsură ce trece timpul, luăm atât de multe obiceiuri unii de la alții încât diferențele culturale vor dispărea. Chinezii au ajuns acum cei mai mari consumatori de cartofi din lume, iar occidentalii vor deveni, probabil, în curând cei mai mari consumatori de mâncare chinezească.

Mâncarea altora te învață cât de banală sau, dimpotrivă, deosebită este mâncarea ta

Să te duci într-o țară străină și să nu mănânci din bucătăria locală e ca și cum ți-ai cumpăra o carte și nu ai citi decât prefața. Adică serios, ai putea să mergi în Thailanda și să iei prânzul doar la Mc sau KFC? Mâncarea face parte din cultura fiecărei țări și poți învăța chestii utile pentru viața ta doar pe baza mâncării. Pentru asiatici, de exemplu, mâncarea este mult mai importantă decât pentru occidentali și poți să înțelegi de ce preferă, în general, doar chestii proaspete. Nu trebuie să te muți în Asia ca să mănânci mult pește, ca japonezii. Sau să înlocuiești tăiețeii din făină cu tăiețeii din orez. Vei fi mai sănătos? Habar nu am. Dar sigur nu o să mai spui niciodată că micii s-au inventat în România, după ce o să mănânci kebab în Turcia. Sau, dimpotrivă, o să apreciezi altfel roșiile și castraveții din România după ce o să mănânci legumele astea în Thailanda.

Îți dai seama cum funcționează economia și care e secretul prosperității 

În Bali e foarte frumos: mare, plaje, palmieri, plantații întinse de orez. De ce se plâng atunci localnicii? În urmă cu câțiva ani, citeam într-un ziar local din Denpasar că oamenii au început să-și desființeze plantațiile de orez și să-și vândă terenurilor dezvoltatorilor imobiliari care vor să construiască hoteluri pentru turiști. Nu trebuie să fii geniu ca să înțelegi că, dacă nu e făcută cu metode ultramoderne, agricultura nu asigură prosperitate, ci doar subzistență. Sigur, ar fi o prostie să nu mai cultivi nimic și să trăiești doar din turism pentru că ajungi într-o altă extremă. Cum e cazul localnicilor din Seychelles care, deși trăiesc într-un paradis tropical, se plâng că prețurile sunt foarte mari, motiv pentru care trăiesc prost. Asta pentru că toate produsele sunt aduse din import, sigurele domenii economice viabile din Seychelles fiind turismul și pescuitul. Sigur, poate părea naiv ce spun acum dar, când călătorești prin lume, înțelegi că prosperitatea înseamnă să ai și agricultură și industrie și servicii. Niciun domeniu nu trebuie să-l excludă pe celălalt. Și mai înțelegi de ce occidentalii au mai mulți bani decât asiaticii.

Înveți valoare banilor și iei lecții de finanțe personale

Când trebuie să-ți cumperi un zbor ca să fie mai ieftin? E ok să dau acum 1000 de euro pentru un bilet de avion dus-întors până în Thailanda sau ar trebui să mai aștept? 4000 de euro e ok sau prea mult pentru o vacanță de zece zile în Uganda? După câțiva ani de călătorii în toată lumea vei avea răspunsurile potrivite la toate aceste întrebări. Și vei avea o reprezentare mult mai apropiată de realitate a banilor pe care-i plătești pentru orice serviciu sau produs cumpărat. Inclusiv pentru cumpărăturile pe care le faci în România. Zilele trecute, am văzut pe un raft într-un hipermarket o sticlă de rom Santiago de Cuba care costa aproape 90 de lei. Eu am dat pe romul ăsta 10 euro în Havana. E bine sau rău că magazinul își pusese adaos de 100%? Habar nu am, e treaba lor, ideea e că știu cât face romul ăla și eu decid dacă merită sau nu banii.

Sigur, mai sunt și alte motive pentru care călătoriile te fac mai deștept. Ale tale care sunt?

Pe mine mă găsești și pe Facebook sau Instagram.