Nu trebuie să fii milionar ca să călătorești în toată lumea. Știu, spun o banalitate. Și atunci de ce prima întrebare care mi se pune când mă întorc de undeva este ”cât a costat?” și nu ”cum a fost?”. Probabil explicația este aceea că mulți români cred că doar bogații se plimbă prin lume. Iar agențiile de turism care cer prețuri nesimțite când vând vacanțe exotice nu au avut niciodată vreun interes să-i contrazică. Desigur, nu e bine să generalizăm, dar nu despre asta este articolul de față. Ci despre cum poți să vezi lumea cu bani mai puțini. Sunt câteva lucruri simple, învățate în timp, dar care, credeți-mă, pot face minuni în bugetul unui călător.

1. Pleacă în vacanță în extrasezon. Fiecare destinație din lumea asta, vizitată de milioane de turiști, are un sezon de vârf. Spre exemplu, în mai toată Asia de Sud-Est, cei mai mulți occidentali merg iarna, iar cei mai mulți și mai mulți, în luna decembrie (ați ghicit, ca să petreacă la soare Crăciunul și Revelionul). Prin urmare, în mod absolut logic, prețurile cele mai mari sunt în sezonul de vârf, între noiembrie și martie. Știu că mulți evită Asia în perioada iulie- octombrie, când bat musonii, dar, adevărul e că nu prea au de ce. Aici nu e matematică. Ce vreau să spun este că vei avea parte de mult soare în sezonul ploios, așa cum poate să plouă câteva zile la rând în cel secetos. În schimb, prețurile sunt sensibil mai mici în sezonul ploios.

Regula nu se aplică doar în țările exotice. Spre exemplu, mult mai aproape de noi, Taormina din Sicilia este foarte scumpă (și aglomerată) vara. În extrasezon însă, prețurile sunt la jumătate, sau chiar mai mici. Ok, nu stai la plajă în martie, dar nu ăsta e farmecul Siciliei.

2. Vrei să ajungi la destinație sau să mănânci în avion? O mare parte din costul unei excursii într-o țară exotică îl reprezintă prețul biletului de avion. Datorită concurenței însă, în ultimii ani, prețurile au coborât simțitor și, potrivit USA Today, tendința se menține și în 2016. În aceste condiții, dacă nu ești fițos când îți alegi firma cu care zbori ai numai de câștigat. Când citesc/aud discuții despre ”ce mâncare a dat compania X în avion?” sau ”ăia îți dau trusă și periuță de dinți?” îmi vine să râd. Mai ales că, serviciile sunt cam aceleași pentru tot. Pâna la urmă, de ce te urci în avion, să mănânci sau să ajungi în siguranță undeva? Am zburat cu multe companii aeriene și, sincer, am fost la fel de fericit și într-un avion Emirates, și într-unul Ethiopian Airlines, mai ales că erau tot Airbus (asta pentru cei atenți la detalii). Apoi, deși nu-l înghit pe Putin, nu mi-au făcut nimic rușii de la Aeroflot, ba chiar au avut servicii bune și am plătit și un preț ok pentru o cursă dus-întors de Bangkok.

3. Caută ofertele promoționale. Nu cred că trebuie să-ți mai spun că fiecare companie aeriană are perioade de reduceri foarte avantajoase. București- Hong Kong, dus-întors, la 400 de euro? Cuba la 500? Sună bine. Tot ce trebuie să faci este să te abonezi la site-urile liniilor aeriene și să primești newsletter-uri. Sau să citești site-urile de travel care dau astfel de informații.

4. Nu trebuie să mergi toată distanța cu avionul. Poți să economisești bani serioși dacă zbori spre o capitală unde, datorită numărului mare de pasageri, prețurile sunt scăzute, cum e Bangkok-ul, și apoi să iei trenul sau autobuzul către țările din jur. Să-ți dau un exemplu concret: când am vrut să plec în Cambodgia, am văzut că biletul de avion, dus-întors, București-Bangkok mă costă 2400 lei, spre deosebire de București- Phnom Penh care era 3600 lei, cu aceeași companie. În aceste condiții, am ales zborul până la Bangkok, de unde am luat autobuzul către Cambodgia (Siem Reap). Am plătit la dus 800 baht (90 lei), iar la întors, Phnom Penh- Bangkok, 26 dolari (cam 100 lei). Numai de aici am făcut o economie de 1000 de lei. Ok, varianta asta a fost mai obositoare, dar a compensat prin faptul că am văzut Cambodgia de la un capăt la altul. Și înapoi.

Oricum, pentru cei care preferă variantele de călătorie mai flexibile s-a inventat un site foarte util rome2rio.com. Găsești aici toate variantele de transport, spre toate destinațiile.

5. Organizarea de acasă e sfântă. De fiecare dată, vei ieși mult mai ieftin dacă te organizezi foarte bine de acasă. Ia-ți toate vizele din țară (chiar dacă, în unele țări, poți să iei viză și de la graniță), fă-ți rezervări pe net acolo unde se poate etc. Toate aceste lucruri te pot scuti de bătăi de cap și de cheltuieli inutile. Nu o dată mi s-a întâmplat să văd în jurul meu oameni care plăteau, la suprapreț, servicii care, acasă la ei, erau gratis. Pe bune, chiar nu ai fost în stare să vii de acasă cu poza pentru viză și te trezești aici, la granița dintre Cambodgia și Thailanda, că ai nevoie de un studio foto? Ok, plătește atunci.

6. Alege cazări bine amplasate, chiar dacă sunt puțin mai scumpe. Sunt multe reguli în ceea ce privește alegerea cazării, dar cea mai importantă mi se pare următoare: nu întotdeauna ieși mai ieftin, dacă alegi oferta…cea mai ieftină. Spre exemplu, degeaba faci o economie de 5 dolari făcând rezervare la un hotel de la marginea orașului, dacă plătești în fiecare seară 10 dolari ca să ajungi în centru și înapoi. Eu am picat de câteva ori în plasa asta, uneori și din vina anunțului de pe site care mințea cu nerușinare în ceea ce privește locația, și m-a costat.

7. Numărul de stele nu e atât de important pe cât crezi. Știu că pentru mulți, numărul de stele al unui hotel este esențial. Pentru mine nu este și am să vă spun de ce. Nu mă duc până la capătul pământului ca să stau în hotel. Bine, nici nu vreau să dorm în hosteluri dubioase, în aceeași cameră cu încă cinci necunoscuți. Există o cale de mijloc. Alege cazări mai ieftine, dar foarte bine cotate după comentariile clienților. Toate site-urile de rezervări au secțiune de comentarii, dar poți să le încrucișezi și cu referințele de pe TripAdvisor. Spre exemplu, în Siem Reap am stat într-un guesthouse de două stele, foarte civilizat, în buricul târgului, ce a costat în jur de 20 de dolari pe noapte. Singurul defect: nu avea mic dejun. Cum l-am găsit? Era foarte bine cotat de clienți pe TripAdvisor. E drept, poți să iei și țeapă cu site-urile de rezervări. Eu am pățit-o.

Un alt exemplu: în Mauritius am stat la un resort de 3 stele, absolut senzațional, Coin de Mire, din grupul Attitude. Singura problemă era că piscina avea dimensiuni reduse. Oceanul era însă la 10 metri, iar mâncarea…de vis. La fel și prețul camerei.

Poți să încerci, de asemenea, să folosești și servicii de tip sharing, cum e Airbnb. Pot fi mai ieftine decât cele clasice și sunt în creștere de popularitate, zice USA Today.

8. Negocierea nu e doar un moft. În Asia, Africa și chiar în America de Sud, prețurile cerute turiștilor sunt, în general, duble față de cele reale. Negocierea cu vânzătorii de pe stradă și din prăvălii nu e doar o modalitate de a gusta o tradiție locală, ci o soluție bună pentru a economisi bani. Pe de altă parte, nu merită să exagerezi și să iei pielea de pe un amărît care poate vinde ieftin din disperare. 2 dolari s-ar putea să nu însemne nimic pentru tine, dar poate însemna foarte mult pentru el.

9. Nu-ți umple geanta cu chinezării, pe unele le găsești și acasă. Am adus câte ceva din fiecare țară în care am fost, dar asta nu înseamnă că vin cu bagajul burdușit cu masai din lemn, elefanți thailandezi sau covorașe egiptene. De multe ori sunt bani irosiți. M-am convins, a nu știu câta oară, luna trecută, când am văzut o brățară frumoasă pe o tarabă în Siem Reap, pe care erau inscripționate niște litere/cuvinte. Mi-am imaginat că o fi vreun proverb khmer și am întrebat-o pe vânzătoare ce înseamnă: ”Nu știu, că scrie în chineză”, mi-a răspuns sincer femeia.

De peste tot, mă întorc însă cu sute de poze. Sunt gratis și, de fapt, sunt cele mai frumoase suveniruri.

10. Nu fii ca turistul rus! Nu purta haine scumpe și bijuterii pe tine, mai ales când călătorești în țări sărace. Nu vei impresiona pe nimeni dar, în schimb, s-ar putea să atragi atenția escrocilor, a hoților sau chiar a vânzătorilor din piață care îți vor cere un preț mai mare. Și mai ales nu-ți afișa portofelul burdușit cu bani. Nu degeaba, călătorii cu experiență pe care-i vezi prin lume arată ca niște semi-boschetari. Fără să generalizez (și doar în spirit de glumă) vă spun că turiștii ruși sunt cel mai bun exemplu de ”așa nu”.

11. Zgârciții plătesc mai mult. Când extragi bani de la bancomate în țări exotice, comisioanele sunt mari, fiind formate dintr-o sumă fixă plus un procent din suma extrasă. În mod logic, e mai bine să scoți mai rar și sume mai mari, decât mai des și sume mai mici. Spre exemplu, în Bangkok am plătit comision de 200 de bahți (25 de lei) pentru o extragere de 500 bahți (cam 56 de lei).

12. Taximetriștii sunt la fel, peste tot în lume. Taximetriștii reprezintă o categorie aparte de oameni care nu-și doresc parcă altceva în viață decât să te păcălească pe tine. E greu să eviți asta, dar măcar poți diminua pierderile. Eu, de pildă, când ies din aeroport, caut companiile publice de taxi (în Thailanda sunt acele mașini verzi), apoi le cer să folosească aparatul (dacă au), după ce, în prealabil, îi întreb cât face aproximativ cursa. Unde nu există taximetre, încerc să negociez: îi cer să pronunțe o sumă apoi îi spun că-i dau cu un sfert mai puțin. Chiar și așa, am plătit, de cele mai multe ori, în plus față de cât făcea efectiv cursa.

13. Regulanu întotdeauna ieși mai ieftin, dacă alegi oferta…cea mai ieftină” are o aplicare generală. Dacă prețul unei excursii, spre exemplu, este sensibil mai mic decât al celorlalte agenții de turism atunci sigur ceva nu este inclus în preț. Spre exemplu, în Cambodgia, am ales cea mai ieftină excursie la lacul Tonle Sap- 17 dolari, celelalte erau peste 20, chiar 25. Enigma s-a lămurit la prânz, când organizatorii ne-au dus la un restaurant scumpuț, unde am plătit masa din buzunar, iar nota mea de plată a fost 13 dolari. Ulterior, am aflat că celelalte agenții aveau prânzul inclus în preț. Deci am economisit 3 dolari, ca să plătesc în plus 13.

14. În unele țări, taxiul e chiar un moft. Folosește cu încredere transportul local. În foarte multe locuri din lumea asta, trenurile sau autobuzele locale sunt comode, civilizate și ieftine. Nici nu merită să arunci banii pe taxiuri. În Sri Lanka, am mers cu trenul dintr-un oraș în altul, iar biletele m-au costat ceva de genul 3-4 lei călătoria. În Mauritius, erau autobuze în toate direcțiile, din 10 în 10 minute, ieftine și comode. Nu mai vorbim de Bangkok, unde există o mulțime de variante de transport, printre care și celebrul skytrain.

15. Renunță la distracțiile scumpe pe care le poți face și acasă. Chiar nu aș putea să înțeleg, de ce te-ai duce până la mama naibii, în Asia sau Africa, ca să te plimbi cu banana sau cu scuterul pe mare? Sau chiar să te dai cu kite-ul. Poți să faci și la Mamaia nebunii din astea și s-ar putea să fie mai ieftin. În schimb, dacă tot ai ajuns la Oceanul Indian, e păcat să nu faci diving sau măcar snorkeling. În ultimul caz e gratis, nu-ți trebuie decât o mască și un tub ca să vezi minunata lume subacvatică.

16. Cele mai bune și mai ieftine restaurante nu sunt la strada principală. Poate te-ai întrebat vreodată de ce restaurantele de pe bulevardul principal sau cu vederea cea mai bună la ocean nu sunt niciodată pline cu clienți. În schimb, pe străduțele lăturalnice, multe restaurante modeste, cu scaune de plastic și fețe de masă în carouri, ca pe vremea comunismului, dau pe afară de turiști. Explicația e simplă: în acele din urmă localuri mâncarea este ieftină și bună. În Mauritius, spre exemplu, unde prețurile sunt în general mari, am mâncat la niște tonete de pe plajă care nu aveau nici măcar mese. Îți dădeau două scaune, pe unul stăteai, pe celălalt îți puneai farfuria. Mâncare era cu adevărat divină și costă cam o treime din cât era la restaurantul fițos de alături. Iar dacă vorbim de Asia, street food face parte din farmecul local.  Te-ai dus degeaba până în Thailanda dacă nu ai încercat niciodată pad thai sau frigărui de la tonetele de pe stradă.

17. Cumpără-ți o cartelă locală. Știu că nu are nici un farmec să ajungi în locuri așa frumoase dacă nu poți să împărtășești lucrul acesta cu prietenii de pe Facebook. Pentru asta nu trebuie însă să folosești internetul de acasă. Va fi ucigător de scump. Și nici să vorbești la telefon, pe roaming, nu este o idee prea bună. Din fericire, în zilele noastre, vei găsi wifi aproape peste tot în orașele turistice: în baruri, restaurante, camera de hotel. Și dacă nici așa nu te simți suficient de conectat, atunci cu câțiva dolari îți poți cumpăra o cartelă locală.

Previous post

Promoție Qatar Airways. Reduceri de 40% pentru mai mult de 25 de destinații exotice

Next post

Tot ce trebuie să știi dacă vrei să pleci în vacanță în Cape Town, Africa de Sud

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.